B2 Proverbe Romanesti
Proverbe Romanesti ce incep cu litera ” B “ partea 2
216 Bate toba / La Moldova / Ca-si marita Stroe fata.
217 Bate toba la Craiova, / De s-aude in Moldova.
218 Bate toba la urechea surdului
219 Bate toba la urechea surdului.
220 Bate toba surdului, / Da oglinda orbului.
221 Bate vantul din Balcani / De o multime de ani.
222 Bate vantul, / Curge untul.
223 Bate-i urma cu ciomagul.
224 Bate-o, bate-o, s-o mustreaza, / S-o intreaba unde insereaza.
225 Bate-te cu suliti de argint ca vei birui.
226 Batjocura batjocoreste.
227 Batranetele isi fac ras de om.
228 Batranetele nu vin singure,ci cu multe nevoi
229 Batranii satului, ca cainii la o turma
230 Batranu-si aminteste, tanarul traieste
231 Batranul amorezat./ E ca pirosca cu pasat.
232 Batranul meu avea o vorba mare,zicea: Baaaaaa… si cadea mort de beat.
233 Batul scurt se rupe greu
234 Batul scurt se rupe greu.
235 Bautura cere mancare / si mancarea bautura.
236 Bautura cere mancare si mancarea bautura
237 Bautura e mai buna in carciuma decat acasa
238 Bea apa clocotita si mananca foc
239 Bea cu oala / Sa fuga boala / Si cu ploschita / Sa-si ude gurita.
240 Bea paharul pana-i plin.
241 Bea pana isi ineaca pipota
242 Bea pana-si ineaca pipota.
243 Bea, / de-ti fa giubea; / ca tat-to n-a baut / si giubea tot nu si-a facut.
244 Bei … mori , nu bei …mori!!!
245 Belciug de aur la ratul porcului
246 Belciug de aur la ratul porcului.
247 Beleaua lui Costaehe / o trage Iordache.
248 Beleste boul pana a nu-l taia.
249 Beleste lemnul candu-i vreme.
250 Beleste teiul pana se poate.
251 Belsugul bogatului a ca sanatatea saracului.
252 Belu beleste, / Golescu goleste, / Manu jupuieste (Aluzie la boierii cu acest nume care, fiind mari demnitari in timpul lui Caragea-voda, jefuiau poporul. Prin extensie, satira la adresa spoliatorilor.)
253 Berzei oarbe ii face Dumnezeu cuib
254 Berzei oarbe ii face Dumnezeu cuib.
255 Besser arm dran als arm ab
256 Beti si mancati / si de gaura sa nu va departati.
257 Betia e nebunie cu voie.
258 Betia este usa tuturor rautatilor.
259 Betia intrece pe a vinului.
260 Betia o vindeca sapa si lopata.
261 Betiv nu-s ca n-am ce bea.
262 Betivul cand e beat ii pare ca e imparat
263 Betivul cand este beat / ii pare ca e imparat.
264 Betivul cand trece pe punte inchide ochii sa nu vada apa.
265 Betivul iese la iveala ca paduchele in frunte.
266 Betivul isi bea si straiele, si mintile.
267 Betivul isi tot spala gatul cu apa de sapa, de teama sa nu rugineasca.
268 Betivul se-nvata la betie ca si talharul cu hotia.
269 Betivului si dracul ii iese cu ocaua (cana de vin, colaci) inainte.
270 Biblioteca este templul invatzaturii, iar invatzatura a eliberat mai multzi oameni decat toate razboaiele istorice…
271 Bine de una si rau de zece
272 Bine de una si rau de zece.
273 Bine este sa asculti si sfatul unei neveste.
274 Bine fa, asa gandeste, / C-asa ti se rasplateste.
275 bine faci, bine gasesti
276 Bine faci,bine gasesti!(irina)
277 Bine nu-i nici gazda mare, / Nici sa fii sarac prea tare; / Gazda mare se gandeste, / Saracul se tot trudeste; / Gazda
278 Bine peste bine nu strica
279 Bine peste bine nu strica.
280 Bine-a fost cu barbatel / Si-n sat cu ibovnicel.
281 Binecuvantarea parintilor intareste casa fiilor.
282 Binele asteapta si rau.
283 Binele ce-l faci la oarecine, / Ti-l intoarce vremea care vine. a cu bine se rasplateste.
284 Binele cu bine se rasplateste
285 Binele de rau te scapa, / Sa-l arunci chiar si in apa.
286 Binele dupa el vine / Ca mustele dupa caine.
287 Binele l-a luat turcul.
288 Binele pe om il scapa / de foc si de apa.
289 Binele se uita dar raul niciodata
290 Binele se uita.
291 Binele vine la bine, precum vin albinele la cosnita.
292 Binele vine, binele mere / Si mai mult se trage la omul cu avere.
293 Birtul e scara pe care ne coboram in iad.
294 Bivolul nu se teme de purice
295 Bivolul nu se teme de purice.
296 Blanda sparge tinda. Blandul da cu batul.
297 Blandul / mosteneste pamantul.
298 Blestemul de muma / E rau ca gheara de ciuma.
299 Blestemul de tata, / Ca stana de piatra.
300 Blestemul nu cade niciodata pe pietre.
301 Blestemul parintilor / E ca piatra muntilor, / Cade greu copiilor.
302 Boala cunoscuta a pe jumatate vindecata.
303 Boala cunoscuta e pe jumatate vindecata
304 Boala de om se leaga ca vita de par.
305 Boala din fire / N-are lecuire.
306 Boala imparatilor a ca sanatatea noastra.
307 Boala lunga moarte sigura
308 Boala lunga trece primejdia rea.
309 Boala lunga, / moarte sigura.
310 Boala nu ingrasa pe om.
311 Boala si saracia nu o poti ascunde.
312 Boala, pat moale unde gaseste, / acolo se odihneste.
313 Boale sa dea Dumnezeu ca leacuri sunt destule
314 Boale sa dea Dumnezeu, ca leacuri sunt destule.
